{"id":9744,"date":"2023-10-09T04:59:39","date_gmt":"2023-10-09T04:59:39","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=9744"},"modified":"2023-10-09T04:59:39","modified_gmt":"2023-10-09T04:59:39","slug":"nuvela-istorica-alexandru-lapusneanul-de-costache-negruzzi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2023\/10\/09\/nuvela-istorica-alexandru-lapusneanul-de-costache-negruzzi\/","title":{"rendered":"Nuvela istoric\u0103: \u201eAlexandru L\u0103pu\u0219neanul\u201d de Costache Negruzzi"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Nuvela<\/strong> este o specie \u00een proz\u0103 a genului epic, de obicei cu un singur fir narativ \u0219i cu un conflict unic; \u00een nuvel\u0103, apar pu\u021bine personaje care sunt caracterizate succint, dar pregnant. Spa\u021biul \u0219i timpul sunt bine definite.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nuvela \u201eAlexandru L\u0103pu\u0219neanul&#8221; de Costache Negruzzi este prima nuvela romantic\u0103 de inspira\u021bie istoric\u0103 din literatura&nbsp; rom\u00e2n\u0103, o capodoper\u0103 a genului \u0219i un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Publicat\u0103 \u00een primul num\u0103r al&nbsp; revistei \u201eDacia Literar\u0103&#8221;, aceast\u0103 nuvel\u0103 ilustreaz\u0103 una dintre sursele de inspira\u021bie ale&nbsp; literaturii pa\u0219optiste, istoria na\u021bional\u0103.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nuvela poart\u0103 numele domnitorului Alexandru L\u0103pu\u0219neanul, \u00een jurul c\u0103ruia se concentreaz\u0103 ac\u021biunea \u0219i are ca surse de inspira\u021bie cronicile lui Grigore Ureche \u0219i Miron Costin, legendele lui Ion Neculce \u0219i crea\u021biile folclorice, \u00een schimb unele date sunt modificate \u00een scop artistic.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Tema<\/strong> este lupta pentru putere \u00een Evul Mediu, \u00een regiunea Moldovei.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Perspectiva narativ\u0103<\/strong> este obiectiv\u0103, iar naratorul este omniprezent \u0219i omniscient. Viziunea este dind\u0103r\u0103t, cu focalizare zero.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Rela\u021bia dintre incipit \u0219i final<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Incipitul \u0219i finalul se remarc\u0103 prin sobrietate auctorial\u0103, astfel paragraful ini\u021bial rezum\u0103 evenimentele care motiveaz\u0103 atitudinea vindicativ\u0103 a domnitorului.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Frazele finale desemneaz\u0103 sf\u00e2r\u0219itul despotului \u00een mod concis \u0219i obiectiv: \u201eAcest fel fu sf\u00e2r\u0219itul lui Alexandru L\u0103pu\u0219neanul care las\u0103&nbsp; o pat\u0103 de s\u00e2nge \u00een istoria Moldaviei&#8221;.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nuvela are o <strong>structur\u0103 riguroas\u0103<\/strong>, fiecare dintre cele patru capitole fiind precedat de c\u00e2te un moto, care esen\u021bializeaz\u0103 faptele relatate prin re\u021binerea replicilor memorabile ale personajelor:&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;Capitolul I &#8211; \u201eDac\u0103 voi nu m\u0103 vre\u021bi, eu v\u0103 vreu!&#8221;;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;Capitolul II &#8211; \u201eAi s\u0103 dai sam\u0103, Doamn\u0103!&#8221;;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;Capitolul III &#8211; \u201eCapul lui Mo\u021boc vrem!&#8221;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;Capitolul IV &#8211; \u201eDe m\u0103 voi scula, pre mul\u021bi am s\u0103 popesc \u0219i eu&#8221;.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Capitolul I cuprinde expozitiunea<\/strong>: Alexandru L\u0103pu\u0219neanul&nbsp; se \u00eentoarce pentru a doua oar\u0103&nbsp; pe tronul Moldovei (1564), \u00een fruntea unei armate turce\u0219ti \u0219i este \u00eent\u00e2mpinat de o solie format\u0103 din cei patru&nbsp; boieri trimi\u0219i de \u0218tefan Tom\u0219a: Veveri\u021b\u0103, Spancioc, Mo\u021boc \u0219i Stroici. <strong>Intriga <\/strong>apare tot \u00een acest capitol \u0219i se refer\u0103 la hot\u0103r\u00e2rea lui Alexandru L\u0103pu\u0219neanul de a-\u0219i relua tronul, fiind dornic s\u0103 se r\u0103zbune pe boierii&nbsp; care l-au tr\u0103dat \u00een prima sa domnie.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Capitolul al II-lea corespunde, ca moment al subiectului, <strong>desf\u0103\u0219ur\u0103rii ac\u021biunii <\/strong>\u0219i con\u021bine o serie de evenimente: fuga lui \u0218tefan Tom\u0219a \u00een Muntenia, desfiin\u021barea armatei p\u0103m\u00e2ntene, confiscarea averilor boiere\u0219ti, uciderea boierilor considera\u021bi tr\u0103d\u0103tori, interven\u021bia Doamnei Ruxanda pe l\u00e2ng\u0103 domnitor pentru a \u00eenceta omorurile \u0219i promisiunea pe care acesta o face Doamnei de \u201ea-i oferi un leac de fric\u0103&#8221;.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen compozi\u021bia capitolului al III-lea, intr\u0103 mai multe <strong>scene romantice prin caracterul lor&nbsp; excep\u021bional<\/strong>: participarea \u0219i discursul domnitorului la slujba religioas\u0103 de la Mitropolie, osp\u0103\u021bul de la palat \u0219i uciderea celor patruzeci \u0219i \u0219apte de boieri, moartea lui Mo\u021boc produs\u0103 de mul\u021bimea furioas\u0103 \u0219i oferirea \u201eleacului de fric\u0103 pentru Doamna Ruxanda&#8221; (acesta corespunde, ca moment al subiectului, <strong>punctului&nbsp; culminant<\/strong>). Episodul \u00een care-l trimite pe Mo\u021boc mul\u021bimii \u00eenfuriate dovede\u0219te cinismul domnitorului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen capitolul al IV-lea, este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at <strong>deznod\u0103m\u00e2ntul<\/strong>, moartea tiranului prin otr\u0103vire. Dup\u0103 patru ani de domnie, Alexandru L\u0103pu\u0219neanul se retrage \u00een cetatea Hotinului. \u201eBolnav de friguri&#8221;, domnitorul este c\u0103lug\u0103rit, conform obiceiului vremii, dar, c\u00e2nd \u00ee\u0219i revine, amenin\u021b\u0103 s\u0103-i ucid\u0103 pe to\u021bi, inclusiv&nbsp; pe propriul fiu, urma\u0219ul la tron. \u00cen consecin\u021b\u0103, Doamna Ruxanda ascult\u0103 sfatul boierilor \u0219i \u00ee\u0219i otr\u0103ve\u0219te so\u021bul.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Principalul conflict<\/strong> al acestei nuvele istorice este exterior \u0219i prive\u0219te lupta pentru putere dintre domnitor \u0219i boieri. Conflictul secundar, dintre domnitor \u0219i Mo\u021boc, boierul&nbsp; care-l tr\u0103dase \u00een prima domnie, este amintit \u00een primul capitol \u0219i \u00eencheiat \u00een capitolul al III-lea.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Conflictul social <\/strong>dintre boieri \u0219i popor este limitat \u0219i rezolvat \u00een capitolul al III-lea.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Timpul \u0219i spa\u021biul <\/strong>ac\u021biunii sunt precizate \u0219i reflect\u0103 \u00eentoarcerea lui L\u0103pu\u0219neanul pe tronul Moldovei, pentru a doua oar\u0103. Redarea culorii (atmosferei) locale (istorice) \u2013 imaginea Evului Mediu moldovenesc este conturat\u0103 de autor prin descrierea vestimenta\u021biei domnitorului \u0219i a doamnei Ruxandra, obiceiuri de la curte (participarea domnitorului la slujba din biserica sau osp\u0103\u021bul), func\u021biile din dreg\u0103toriile domne\u0219ti. Se folose\u0219te un num\u0103r relativ restrans de arhaisme \u0219i regionalisme inspirate din limbajul cronicilor. \u00cen ultimul capitol, se trece, prin rezumat, la secven\u021ba mor\u021bii domnitorului, patru ani mai t\u00e2rziu.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Personajele<\/strong>, realizate potrivit esteticii romantice, sunt excep\u021bionale \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 \u00een \u00eemprejur\u0103ri excep\u021bionale, cum e cazul lui Alexandru L\u0103pu\u0219neanul, care \u00eentruchipeaz\u0103 domnitorul&nbsp; feudal crud \u0219i tiran. Personaj macheavelic, el \u0219tie s\u0103-i foloseasc\u0103 pe ceilal\u021bi \u00een favoarea lui. Cuv\u00e2ntarea lui din capitolul&nbsp; al III-lea constituie un model de ipocrizie. G. Calinescu g\u0103sea totu\u0219i c\u0103 \u201eeroul principal al nuvelei are o semnifica\u021bie superioar\u0103&#8221;.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Doamna Ruxanda este un personaj de tip romantic, construit \u00een antitez\u0103 cu so\u021bul ei, Alexandru L\u0103pu\u0219neanul, ea este bl\u00e2nd\u0103 \u0219i are un caracter slab, pentru c\u0103 nu ac\u021bioneaz\u0103 din proprie voin\u021b\u0103.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Concluzia&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aceast\u0103 lucrare este o capodoper\u0103, cu at\u00e2t mai mult dac\u0103 \u021binem seama c\u0103 este prima de acest fel din literatura noastr\u0103. G. C\u0103linescu a eviden\u021biat valoarea ei estetic\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 ar fi avut \u00een sprijin o limb\u0103 de circula\u021bie universal\u0103, ar fi fost la fel de celebr\u0103 ca \u201eHamlet\u201d. Nuvela \u201eAlexandru L\u0103pu\u0219neanul\u201d de Costache Negruzzi a reprezentat un model pentru scrierile \u00een proz\u0103 cu caracter istoric de mai t\u00e2rziu, precum nuvelele \u201eDoamna Chiajna\u201d \u0219i \u201eMihnea-Vod\u0103 cel R\u0103u\u201d de Al. Odobescu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nuvela este o specie \u00een proz\u0103 a genului epic, de obicei cu un singur fir narativ \u0219i cu un conflict unic; \u00een nuvel\u0103, apar pu\u021bine personaje care sunt caracterizate succint, dar pregnant. Spa\u021biul \u0219i timpul sunt bine definite.&nbsp; Nuvela \u201eAlexandru L\u0103pu\u0219neanul&#8221; de Costache Negruzzi este prima nuvela romantic\u0103 de inspira\u021bie istoric\u0103 din literatura&nbsp; rom\u00e2n\u0103, o &hellip; <a href=\"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2023\/10\/09\/nuvela-istorica-alexandru-lapusneanul-de-costache-negruzzi\/\" class=\"more-link\">Continu\u0103 lectura <span class=\"screen-reader-text\">Nuvela istoric\u0103: \u201eAlexandru L\u0103pu\u0219neanul\u201d de Costache Negruzzi<\/span> <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[11],"tags":[],"class_list":["post-9744","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-bacalaureat"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9744","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9744"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9744\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9745,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9744\/revisions\/9745"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9744"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9744"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9744"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}