{"id":9780,"date":"2023-10-21T10:35:04","date_gmt":"2023-10-21T10:35:04","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=9780"},"modified":"2023-10-21T11:58:37","modified_gmt":"2023-10-21T11:58:37","slug":"marea-carte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2023\/10\/21\/marea-carte\/","title":{"rendered":"Marea carte"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cu o documentare serioas\u0103 asupra etnogenezei noastre, av\u00e2nd ca pretext explicarea semnifica\u021biei numelui Ocasum (de sorginte latineasc\u0103 = apus de soare, asfin\u021bit), o localitate de pe malul Dun\u0103rii, \u00ee\u0219i \u00eencepe Gabriel Chifu <em>Marea carte a uit\u0103rii<\/em> (Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 2022, 584 p.). Evenimentele imaginate (\u201eN-am descris ce s-a petrecut, am descris ce mi-am imaginat c\u0103 s-a petrecut\u201d \u2013 precizarea autorului) sunt structurate \u00een trei p\u0103r\u021bi \u0219i un epilog, ale c\u0103ror specifica\u021bii fixeaz\u0103 coordonatele spa\u021biale \u0219i temporale ale nara\u021biei: <em>Prolog<\/em>, <em>Partea I. Primul an: 1 noiembrie 1961 \u2013 4 noiembrie 1962<\/em>, <em>Partea a II-a. anul al doilea \u0219i urm\u0103torii<\/em>, <em>Partea a III-a. ultimul an, ultimele zile<\/em>, <em>Epilog. O pagin\u0103 din marea carte a uit\u0103rii<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>Modernitatea romanului se eviden\u021biaz\u0103 \u0219i la nivelul elementelor de structur\u0103 \u0219i de compozi\u021bie<strong>.<\/strong><\/em><strong>Incipitul<\/strong>&nbsp;este construit mai \u00eent\u00e2i \u00een maniera prozei realiste, prin fixarea cu exactitate a cronologului: <em>5 spre 6 noiembrie 1961<\/em>. \u00cen capitolul imediat urm\u0103tor, <em>2, 3 noiembrie 1961, cu dou\u0103sprezece ore \u00eenainte<\/em>, imaginea ora\u0219ului de provincie, anterioar\u0103 momentului care declan\u0219eaz\u0103 spulberarea lini\u0219tii patriarhale, la interven\u021bia brutal\u0103 \u0219i intempestiv\u0103 a autorit\u0103\u021bilor,&nbsp; ca \u00een romanele lui Kafka, este ilustrat\u0103 cu obiectivitate: \u201ePe una din str\u0103zile principale din Ocasum, cea cu magazine aflate la parterul unor case mai toate cu etaj, dat\u00e2nd \u00een majoritate de la \u00eenceputul secolului, p\u0103\u0219e\u0219te un grup format din cinci persoane\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>Marea carte a uit\u0103rii<\/em>&nbsp;debuteaz\u0103 balzacian, prin precizarea timpului ac\u021biunii: \u201eEste anul 61 din secolul 20 \u0219i este trecut de miezul nop\u021bii de duminic\u0103 5 spre luni, 6 noiembrie\u201d, a locului: \u201eor\u0103\u0219elul Ocasum\u201d, \u00een dreptul \u201eunei locuin\u021be cu intrarea printr-un gang, lipit\u0103 \u00eentr-o parte de cizm\u0103ria \u021binut\u0103 de domnul Nae Vasilescu, iar \u00een partea cealalt\u0103, de magazinul de tricotaje cu vitrina luminat\u0103 de un bec care p\u00e2lp\u00e2ie\u201d \u0219i \u00een primul r\u00e2nd, a portretului stomatologului Stoianovici, o apari\u021bie \u00eensp\u0103im\u00e2ntat\u0103, care, la a\u0219a-zisa explica\u021bie a ofi\u021berului (\u201eTovar\u0103\u0219e Stoianovici, exist\u0103 reclama\u021bii repetate \u0219i cu detalii foarte exacte c\u0103 de\u021bine\u021bi ilegal \u00een locuin\u021ba dumneavoastr\u0103 aur\u201d), r\u0103spunde: \u201eAur. Da, da. Aur\u201d. Prin relatarea unui eveniment, deducem atmosfera epocii. Impactul istoriei cu omul, precum \u00een c\u0103r\u021bile lui Marin Preda, se petrece brutal. Leg\u0103tura localit\u0103\u021bii Ocasum cu istoria este rupt\u0103, \u00eentruc\u00e2t, de data aceasta, are loc o manifestare a puterii, pe un motiv banal, precum proprietarii casei ar de\u021bine aur ori leg\u0103tura \u00eensemna, mai ales, armonie patriarhal\u0103 \u0219i respectarea statutului fiec\u0103rui b\u0103\u0219tina\u0219, iar Suita de militari \u0219i de mili\u021bieni \u201ed\u0103 piept\u201d cu \u201eo femeie \u00een c\u0103ma\u0219\u0103 de noapte, buim\u0103cit\u0103, speriat\u0103\u201d, care se arat\u0103 \u00een prag. Descrierea cadrului fizic \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 ac\u021biunea, precum \u0219i prezentarea caracterelor umane \u00een timp \u0219i spa\u021biu, dominate de o singur\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 moral\u0103, prezent\u0103 la o foarte mare categorie de oameni, atest\u0103 metoda lui Balzac. &nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Conform lui G. C\u0103linescu, clasic este acel scriitor \u201ecare distinge latura permanent\u0103 a fenomenelor, intuind universalul \u00een individual\u201c. Prin urmare, Gabriel Chifu va \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a tipuri caracterologice, numite ectipuri. Tipurile umane din roman ac\u021bioneaz\u0103 \u00een general constant, asemenea eroilor din tragedia antic\u0103, personaje m\u00e2nate de un destin \u0219i acest fapt confer\u0103 romanului caracterul unei opere dramatice. Astfel, protagonistul, Slobodan Stoianovici, este tipul marginalizatului, dar, \u00een ambele contexte, \u00eenainte \u0219i dup\u0103 1989, el \u00ee\u0219i men\u021bine st\u0103p\u00e2nirea de sine\/ p\u0103streaz\u0103 demnitatea. Dac\u0103 la prima \u00eencercare (\u00eendur\u0103 \u00eenchisoarea politic\u0103), nedumerirea \u0219i incertitudinea situa\u021biei lui i-ar explica, \u00eentr-un fel, calmul, la a doua, petrecut\u0103 \u00een democra\u021bie, revolta de a fi fost considerat colaborator al vechilor autorit\u0103\u021bi comuniste, c\u00e2nd el, dimpotriv\u0103, a fost ostracizat, \u00een respectivul regim politic, l-ar fi putut \u00eensufle\u021bi \u00een a se ap\u0103ra de aceste acuza\u021bii nedrepte, \u00eens\u0103 el ignor\u0103 ingratitudinea semenilor, datorit\u0103 felului s\u0103u de a fi, anume de a se \u021bine departe de vulg \u0219i de a-\u0219i duce mai departe via\u021ba.&nbsp;&nbsp; Arta prozatorului const\u0103 \u00een arhitectura compozi\u021bional\u0103 circular\u0103: \u00eenceputul relev\u0103 imaginea de ansamblu a ora\u0219ului Ocasum, iar finalul, la fel, cu deosebirea c\u0103 r\u0103m\u00e2nem cu interoga\u021bia retoric\u0103 a Monic\u0103i (\u201e\u0218i nu exist\u0103 nimic pe lumea asta care s\u0103 fie nepieritor?\u201d). Rezisten\u021ba protagonistului la vicisitudinile vie\u021bii, a c\u0103ror cauz\u0103 o constituie limitele regimurilor politice, este sporit\u0103 de adeziunea copiilor lui, la propria-i perspectiv\u0103 asupra vie\u021bii. Astfel, sim\u021bind nedup\u0103 ce este \u00eenchis, stomatologul Stoianovici este ap\u0103rat de fiul lui, \u00eentr-un mod specific v\u00e2rsteiCare, totu\u0219i, este punctul lui de vedere?&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cu o documentare serioas\u0103 asupra etnogenezei noastre, av\u00e2nd ca pretext explicarea semnifica\u021biei numelui Ocasum (de sorginte latineasc\u0103 = apus de soare, asfin\u021bit), o localitate de pe malul Dun\u0103rii, \u00ee\u0219i \u00eencepe Gabriel Chifu Marea carte a uit\u0103rii (Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 2022, 584 p.). Evenimentele imaginate (\u201eN-am descris ce s-a petrecut, am descris ce mi-am imaginat &hellip; <a href=\"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2023\/10\/21\/marea-carte\/\" class=\"more-link\">Continu\u0103 lectura <span class=\"screen-reader-text\">Marea carte<\/span> <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-9780","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9780","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9780"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9780\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9782,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9780\/revisions\/9782"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9780"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9780"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9780"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}