Motivele pentru care citim sunt diverse. C\u00e2nd ne form\u0103m \u00een \u015fcoli, lectura ne asigur\u0103 agilitate \u00een exprimare \u015fi-n g\u00e2ndire, dar \u015fi mul\u0163umire de a fi pe placul p\u0103rin\u0163ilor \u015fi profesorilor no\u015ftri.<\/p>\n\n\n\n
Dorim s\u0103 ne dep\u0103\u015fim v\u00e2rstele, care au totu\u015fi, latura lor de monotonie sau c\u0103ut\u0103m spa\u0163ii ale devenirii spirituale, \u00een care tendin\u0163a de a ne ar\u0103ta plini de curaj, s\u0103 se dezvolte \u00een stare de sine-st\u0103t\u0103toare etc., \u015fi nu le afl\u0103m \u00een r\u00e2ndul cunoscu\u0163ilor, al mediilor noastre. Lumea pove\u015ftilor ne asigur\u0103 o anumit\u0103 dimensiune a \u00eenc\u00e2nt\u0103rii, prin eroii care ne duc mai departe g\u00e2ndul, pe firul ac\u0163iunii. Noi suntem \u00een p\u0103dure, nu Hansel \u015fi Gretel. Spaima r\u0103t\u0103cirii dispare \u00een peisajul copil\u0103rit.<\/p>\n\n\n\n
\u00centre paisprezece \u015fi dou\u0103zeci de ani, un om trebuie s\u0103 fi citit (cel pu\u0163in) Romanul adolescentului miop<\/em> de Mircea Eliade, Nuvele<\/em> de Barbu \u015etef\u0103nescu Delavrancea, Homo ludens<\/em> de Johan Huizinga, Harry Potter \u015fi piatra filozofal\u0103<\/em> de J. K. Rowling, nuvela Alexandru L\u0103pu\u015fneanul<\/em> de Costache Negruzzi, Mara<\/em> \u015fi Nuvele<\/em> de Ioan Slavici, Ciocoii vechi \u015fi noi<\/em> de Nicolae Filimon, Hronicul \u015fi c\u00e2ntecul v\u00e2rstelor<\/em> de Lucian Blaga, Toate p\u00e2nzele sus!<\/em> de Radu Tudoran, Ultima noapte de dragoste, \u00eent\u00e2ia noapte de r\u0103zboi<\/em> de Camil Petrescu, Ion<\/em> de Liviu Rebreanu, Enigma Otiliei<\/em> de G. C\u0103linescu, Baltagul<\/em> de Mihail Sadoveanu, Proz\u0103<\/em> de Vasile Alecsandri, Morome\u0163ii<\/em> de Marin Preda, Poezii<\/em> de Tudor Arghezi, George Bacovia, Lucian Blaga, Ion Barbu \u015fi Ion Pillat, Poezii<\/em> de Nichita St\u0103nescu \u015fi Marin Sorescu, Teatru<\/em> de Marin Sorescu \u015fi Eugen Ionesco etc. Textele de Mihai Eminescu se pot citi devreme \u0219i sunt valabile oric\u00e2nd.<\/p>\n\n\n\n Ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea, \u00een mediul diverselor v\u00e2rste, s\u0103 avem nevoie, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne exterioriz\u0103m, de o compara\u0163ie a problemelor \u015fi previziunilor personale, cu ale altora, de intimitate pentru asemenea punere \u00een balan\u0163\u0103. Lectura ne-o ofer\u0103. Sau dinaintea unui refugiu \u00een timpuri mitice, de revenire acas\u0103, refuz\u00e2nd bra\u0163e de z\u00e2n\u0103, se afl\u0103 ora de mers la serviciu. Prefer\u0103m, bine\u00een\u0163eles, refugiul, \u015fi cartea, pe care totu\u015fi o vom pune \u00een raft, ne va deveni mai apropiat\u0103. Mai este, \u00een afar\u0103 de aceasta, felul de a privi lucrurile, care se va schimba. Bunicul patern al so\u0163iei mele a fost invalid de r\u0103zboi. Ca s\u0103-\u015fi aline dorul de mers, cump\u0103ra \u015fi citea numai tomuri de c\u0103l\u0103torie. M\u0103 cuprinde mila pentru suferin\u0163a acelui om, pe care nu l-am cunoscut niciodat\u0103, uit\u00e2ndu-m\u0103 \u00een cuprinsul bibliotecii pe care a l\u0103sat-o \u00een urm\u0103. C\u00e2t de mult \u015fi-a dorit s\u0103 redevin\u0103 ce-a fost! Sprijin i-a fost cartea, leg\u0103tur\u0103 de aducere aminte a deplas\u0103rii voluntare oriunde ar fi vrut, pe propriile picioare. Iat\u0103 c\u00e2teva titluri: Istoria descoperirii \u015fi cercet\u0103rii Antarctidei<\/em>, Marea \u015fi Sardinia<\/em>, Cruciad\u0103 \u00een Europa<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Un prieten, cronicar de carte \u015fi profesor universitar, mi-a spus c\u0103, privind \u00een urm\u0103, \u015fi-a dat seama c\u0103 n-ar fi trebuit s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 r\u0103sciteasc\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, mai mult de zece titluri, anume alese. \u00cen rest, cu ocazia altor lecturi, a avut impresia c\u0103ut\u0103rii, a nelini\u015ftii inutile.<\/p>\n\n\n\n Cum citim?<\/p>\n\n\n\n C\u0103r\u0163ile trebuie citite cu sufletul. De c\u00e2te ori am ocazia, recomand acest lucru. Am consuetudinea de a fi \u00eenconjurat, oriunde m\u0103 aflu, de cel pu\u0163in cinci-\u015fase volume, de genuri diferite. \u015ei \u00een concediu, la mare, pe nisip, mi-am plimbat g\u00e2ndul pe str\u0103zile Parisului anului 1925. Modernitatea epocii, surprinz\u0103toare \u015fi autentic\u0103, mi-a inspirat dialoguri faste cu oricine vorbea rom\u00e2ne\u015fte \u00een Kusadasi, inclusiv cu un rom\u00e2n din Banatul S\u00e2rbesc. \u00centr-un mediu torid, f\u0103r\u0103 a se \u00eencrunta cu vreun nor, puteai planifica ore t\u00e2rzii de plimbare pe falez\u0103, printre tonete bizare de \u00eenghe\u0163at\u0103 sau spectacole de acroba\u0163i, ca \u00eentr-un t\u00e2rg rom\u00e2nesc interbelic. Climate<\/em> de Andr\u00e9<\/strong> Maurois asigurau partea de urbanism apusean. \u00cen traversare, de la \u00c7anakkale la Kusadasi, am v\u0103zut ruinele Troiei. Mitul (arhicunoscut) m-a \u00eempins \u00een burta Calului troian, pentru a \u00een\u0163elege, chiar \u00eentr-o imita\u0163ie ciudat\u0103 de lemn, g\u00e2ndurile osta\u015filor ahei. Z\u0103ng\u0103nituri de arme se auzeau \u00eenc\u0103 pe locul respectiv. Cu privirea am c\u0103utat \u00eenspre mare, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-mi dau seama pe unde ar fi a\u015fteptat cor\u0103biile semnalele luminoase.<\/p>\n\n\n\n Acum trei ani, pe balcon, \u00een Grecia, eram \u00eenc\u00e2ntat de perioada monarhist\u0103. Romanele preferatului de atunci, Anton Holban, m\u0103 determinau la frecvente compara\u0163ii. Un profesor de francez\u0103, suplinitor \u00een Bucure\u015fti, st\u0103tea cu chirie \u00eentr-un hotel pe Calea Victoriei. Lua masa la terasa hotelului \u015fi-i mai r\u0103m\u00e2neau suficien\u0163i bani, \u00eentre altele, pentru chirie, pentru haine elegante \u015fi pl\u0103ci de vinilin, cu muzic\u0103 elevat\u0103, pentru patefon. C\u00e2te zile mi-a\u015f permite s\u0103 \u00eennoptez azi la orice hotel din capital\u0103, cu banii ob\u0163inu\u0163i din salariul de profesor (titular)? Din m\u0103rturia personajului-narator, deducem c\u0103 profesorul respectiv nu era deloc mul\u0163umit cu posibilit\u0103\u0163ile. C\u00e2t de \u00eenalt era atunci standardul de via\u0163\u0103? Iernile se petreceau la schi, \u00een Predeal ori la Sinaia, cinematografele, teatrele erau pline de spectatori, din libr\u0103rii disp\u0103reau destul de repede edi\u0163iile princeps, debuturile, anun\u0163ate \u00een presa de specialitate, erau a\u015fteptate cu sufletul la gur\u0103.<\/p>\n\n\n\n Anul trecut am citit o carte de Richard Russo. \u015ei azi, \u00een momente diferite ale vie\u0163ii cotidiene, fie c\u0103 m-am ridicat din pat s\u0103 plec \u00een tumultul zilei, fie doar ce am stins televizorul, ecoul lecturii din Empire Falls<\/em> m\u0103 impresioneaz\u0103. Starea personajelor str\u00e2nse \u00eentr-un restaurant, de obicei, la mas\u0103 \u015fi discu\u0163ii, firescul mediului dat peste cap \u00een limite \u015fi numai din voin\u0163a de r\u0103u a oamenilor, deci nu de hot\u0103r\u00e2ri politice picate din cer, au ecouri prelungi.<\/p>\n\n\n\n Lecturez dintr-un gen, \u00een voia spiritului care-mi dicteaz\u0103, c\u00e2t simt c\u0103 am pl\u0103cere. Dac\u0103 peste o pagin\u0103 sau cincizeci de roman, am dispozi\u0163ie pentru liric\u0103, deschid o Antologie de versuri. Dac\u0103 mai t\u00e2rziu, vreau s\u0103 privesc via\u0163a printr-un sistem filosofic, apuc de l\u00e2ng\u0103 mine, unde-mi derulez cititul, Trilogia cunoa\u015fterii<\/em> de Lucian Blaga.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 totu\u015fi ar fi o zi solicitant\u0103 \u015fi a\u015f fi \u00een imposibilitatea de a pune ochii pe vreo pagin\u0103, a\u015f avea impresia c\u0103 m-am degradat spiritual, c\u0103 mi-am tr\u0103dat pu\u0163in destinul.<\/p>\n\n\n\n P.S.<\/p>\n\n\n\n Toate aceste titluri de carte pot fi considerate numai exemple, al\u0103turi de ele a\u0219 trece oric\u00e2nd altele, apar\u021bin\u00e2nd unor autori la fel de mari. O singur\u0103 dat\u0103 am fost \u00eentrebat care dintre c\u0103r\u021bi mi-a pl\u0103cut cel mai mult.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Motivele pentru care citim sunt diverse. C\u00e2nd ne form\u0103m \u00een \u015fcoli, lectura ne asigur\u0103 agilitate \u00een exprimare \u015fi-n g\u00e2ndire, dar \u015fi mul\u0163umire de a fi pe placul p\u0103rin\u0163ilor \u015fi profesorilor no\u015ftri. Dorim s\u0103 ne dep\u0103\u015fim v\u00e2rstele, care au totu\u015fi, latura lor de monotonie sau c\u0103ut\u0103m spa\u0163ii ale devenirii spirituale, \u00een care tendin\u0163a de a ne … Continu\u0103 lectura Motivele pentru care citim<\/span>