Deși este marcat de simboluri masonice, totuși, în castelul „Iulia Hasdeu”, există o bisericuță, la care slujea un preot ortodox, plătit de savant – care, de asemenea, a comandat, la Paris, o statuie reprezentându-l pe Cristos în mărime naturală – statuie pe care am văzut-o.

Am întrebat-o, cândva, pe Jenica Tabacu dacă a sesizat ceva paranormal: „Apar, uneori, câteva sfere luminoase care se plimbă prin castel” – mi-a răspuns, dar nu a dezvoltat subiectul, fiind preocupată de buna desfășurare a activității – era pretențioasă, atentă și laborioasă.

Atunci, de moment, nu mi-am dat seama că ar ști mai multe și nu mi le-ar dezvălui, dar, după ce am aflat despre gestul ei sinucigaș, chiar în noaptea de Crăciun, am revăzut altfel discuțiile, părându-mi, retroactiv, interesată să nu fie auzită sau ca nu cumva să-mi dea mai multe de înțeles, în orice caz, stăpânea mai multe mistere.

Datorită pasiunii Iuliei Hasdeu pentru muzică, Jenica avea totdeauna invitat un pianist, care, în timp ce lumea vizita castelul, executa melodii ambientale, cu efect liniștitor.

(Va urma)