Prin prisma lui Raskolnikov (Dintr-un caiet ff vechi)

Desen de AI
După ce nu am mai crezut în nimic, 
expresiile,
care dețineau culmea unei fantezii,
au regresat,
rămânând în aer zăpada fabulosului pur.

Sub presiunea dreptății,
pendulam între bine și rău,
ca între două toarte de cupă;
când m-am trezit dimineața,
am sărit peste măsura valorii binelui.

Am întrezărit micul testament,
pe care gazda mea îl pregătea.
Între beneficiari, eram și eu.
Dorința mare de a-l duce la bun sfârșit
îi inscripționase fluxul sangvin.
Subpunctele documentului
îi curgeau prin vene.

Voi declara doar atât:
Am pus punct la niște planuri
și am eliberat-o pe femeie de tensiunea lor.
E binele pe care i l-am făcut.
Vreau răsplată pentru aceasta!
Nu merit nicio pedeapsă.
Am mai pierdut încă o dată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *