Pe feribot, lumea se înveselește: ia cu asalt bufetul sau se instalează la geam, pentru a urmări peisajul marin. Așa trebuie să fi fost și la începutul secolului trecut, înspre America – stare de spirit redată adesea în filme.

Am preferat să stau pe scări, de unde am surprins, chiar în fotografii, câteva insulițe, despre a căror eventuală viață de odinioară îmi imaginam cum va fi fost. În orice caz, păreau să fi avut nevoie de pază – oricând puteau fi atacate.

Cu asemenea gânduri, la care s-au adăugat altele – ba despre exuberanța vacanței, ba despre ce se întâmplă în țară (încă o dată și încă o dată!) –, am ajuns la țărm.