De dimineață, am mers la cel mai apropiat magazin, indicat de GPS. Părea un magazin de țară — dar tocmai această aparență îmi face bine, mă relaxează. Observ o mulțime de produse: măsline, ulei de măsline, conserve de pește și de fasole, brânzeturi de mai multe feluri, paste, pâine, dulcețuri, compoturi, biscuiți, mezeluri etc. Pungile de plastic pentru marfă sunt gratuite.

Comerciantul — de regulă, în astfel de buticuri, vânzătorul este și patronul —, un grec trecut de prima tinerețe, dar serviabil și cumsecade, îmi indică să iau câte pungi am nevoie. Indicația îmi stârnește o vibrație ușor apăsătoare în inimă – gândul mă duce la natură, la echilibrul ei fragil — și mă tem ca nu cumva să fie sufocată de plastic. Totuși, sper în civilizația responsabilă a cetățenilor oricărei țări, care să nu arunce gunoaiele la întâmplare.