Privire asupra timpului (Variantă)

Cât de departe părea Crăciunul
în plină vară,
o dată abstractă,
fără greutate,
ca un nume spus în treacăt.

Acum,
s-a dilatat,
iar vara —
atât de largă, atât de sigură pe sine —
s-a strâns într-un punct.

Energiile care au mișcat zilele
nu mai circulă.
S-au retras
ca apa dintr-un sol ars
și tot ce rămâne
e amintirea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *