Dintre jocurile copilăriei, ajumita era unul dintre preferatele mele. Am fost contrariat, mai târziu, când am aflat că jocul era cunoscut, în mod oficial, sub denumirea „De-a v-ați ascunselea”.

Intrarea în joc presupunea, de asemenea, o practică de tip ludic, un hazard; ne aliniam și unul dintre noi începea: „Din Oceanul Pacific, a ieșit un pește mic / Și pe coada lui scria: / Ieși afară dumneata!”. Cel care nu ieșea se punea cu fruntea pe trunchiul unui copac sau pe gard și număra până la zece, timp în care noi ne împrăștiam ca potârnichiile, care încotro, pentru a găsi un loc în care să ne ascundem. Nu era de ajuns să fim depistați de către cel cu mâinile la ochi, trebuia să aibă picioare iuți, precum și noi, ca să ajungă la postul de la care striga numerele: unu, doi, trei etc.

Odată, am nimerit sub podul de lemne. Atenția mi-a fost atrasă de un șoarece de câmp, care se ascunsese, dar de cine?, pentru că nu se juca pitulușul. I-am reținut urechile subțiri, străluminate de câteva raze, mijite pe acolo. Urechile-i mi-au părut antene parabolice. L-am cercetat îndelung, nu mai văzusem până atunci șoareci, numai din povești aflasem despre ei, precum și din desenele animate. Am încercat să mă apropii, motivat de intenții bune, dar nu mă puteam mișca, din cauza bârnelor prea joase, care-mi veneau în spate, după cum mă strecurasem eu, pe burtă. Nu rețin dacă am fost sau nu dibuit de „cercetaș”, dar, când am ieșit, i-am chemat și pe alții să se uite la vietatea descoperită de mine, care nu ne-a mai așteptat și a șters-o în lumea lui subterană, cu o făclie pâlpâind în lăbuțele din față – așa mi l-am imaginat și nu am permis altcuiva să-i sufle în lumânare.

Poemul lui Arghezi, De-a v-ați ascunselea, m-a întristat, a fost prima umbră căzută pe copilăria mea și a oricăruia dintre noi, care s-a bucurat de acest frumos joc, la care adulții nu aveau cum să participe, iar la plecarea în lumea de apoi, din care să revin, sub formă de imagine etc., pentru a mai fi în preajma celor vii, încă nu m-am gândit. Când sună ceasul, te duci fără meditație și fără protocol, de-a rostogolul, nu domol.