În februarie, am mers la mecanicul auto (recomandat). A constatat că trebuie schimbate numai plăcuțele de frână pe față: „Pe spate, nu!”. Am luat pachetul în „buzunar” și am plecat liniștit. La o lună și jumătate, a început să se audă un huruit la roțile din spate. Din lipsă de timp, am amânat să trec, din nou, pe la atelier, până de curând: pedala de la ambreiaj s-a înțepenit la podea și nu s-a mai ridicat, pe o pantă, într-un trafic infernal. Am avut inspirația de a opri motorul, pentru că, altfel, aș fi apărut la ziar. Am „vizitat” același mecanic: „Kitul de ambreiaj este afectat”. A dat de câteva ori la pedală și, de moment, ambreiajul și-a revenit. A rămas să ne vedem a doua zi, pentru remediere.

În cele din urmă, m-am deplasat la alt mecanic, după mai multe peripeții (pe care le voi aminti, mai târziu), care m-a sunat ieri, aproape panicat: „Discurile cu etrierul sunt defecte. Nu mai puteți merge. Discul pe dreapta s-a subțiat ca lama de cuțit”. Pentru patru plăcuțe de frână, pe care le aveam, sunt nevoit să schimb atâtea piese, al căror preț este exorbitant.

(Va urma)