O adevărată istorie literară desăvârșește universitarul Florea Firan, cu această lucrare de amploare, Memoria emigrației (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2023). În maniera instituită de G. Călinescu în Istoria literaturii române, de la origini până în prezent, de consfințire a detaliilor biobibliografice, însoțite de ierarhizări și de opinii critice asupra operelor vizate, sunt prezentați, în ordine alfabetică, nu mai puțin de o sută de scriitori.

„Memoria migrației” este un concept care se referă la amintirile și experiențele legate de fenomenul migrației. Această memorie poate cuprinde emoțiile, provocările, tradițiile, obiceiurile și schimbările culturale trăite de emigranți în timpul procesului de adaptare într-un mediu nou. Ea poate fi păstrată și transmisă prin intermediul poveștilor, tradițiilor, artei – acesta este motivul pentru care un capitol este dedicat operei lui Constantin Brâncuși -, obiectelor sau documentelor care reflectă parcursul și impactul migrației asupra scriitorilor și comunităților lor.    

Cartea Memoria emigrației prezintă și opiniile diferiților scriitori cu privire la propriile lor emigrări, oferind o perspectivă profundă asupra impactului acestor experiențe asupra creației lor literare sau a modului în care au influențat viziunea lor asupra lumii și a propriei identități.   În atenția profesorului Florea Firan, care dispune de un aparat critic deosebit (de la G. Călinescu și Eugen Lovinescu, la Nicolae Manolescu și Mircea Scarlat), sunt scriitori aparținând mai multor curente literare, precum și gânditori de anvergura lui Emil Cioran.