Recenzia de întâmpinare este o evaluare critică a unei cărți care apare înainte de publicarea oficială a acesteia sau în perioada imediat următoare lansării. Acest tip de recenzie este crucial pentru autor și pentru editură, deoarece poate influența percepția cititorilor și vânzările cărții.

O recenzie de întâmpinare ar putea cuprinde următoarele aspecte:

1. Rezumat: O prezentare succintă a subiectului și a temelor principale ale cărții fără a dezvălui prea multe detalii. Este o introducere utilă pentru cititorii care doresc să afle despre conținutul cărții înainte de a o achiziționa.
2. Analiză a conținutului: Evaluarea calității și a originalității poveștii sau a informațiilor prezentate în carte. Recenzorul poate discuta despre aspectele care îl impresionează sau îl dezamăgesc în conținutul cărții, într-un mod cât mai obiectiv posibil.
3. Stilul de scriere: O discuție despre modul în care autorul își prezintă povestea sau informațiile, cu menționarea punctelor forte și a eventualelor slăbiciuni în stilul sau abordarea sa literară.
4. Comparări și context: Uneori, recenziile de întâmpinare pot include comparații cu alte cărți similare sau pot oferi un context istoric sau literar pentru a evidenția noutatea sau valoarea adusă de această carte în cadrul genului sau subiectului abordat.
5. Evaluare generală: O concluzie care rezumă impresiile generale ale recenzorului, oferind o evaluare a cărții și a recomandării pentru potențialii cititori.

Recenziile de întâmpinare sunt adesea publicate în presă, pe site-uri web specializate în cărți sau în reviste literare pentru a genera interes în rândul cititorilor și pentru a promova cărțile înainte de lansare. Aceste recenzii pot influența considerabil atitudinea cititorilor față de o carte și pot influența vânzările și succesul acesteia pe piață.

Hades are un cuprins de suflete 
sub palmă, 
sub titlul Pieriți în războiul troian.
Ideea zilelor, care au rămas netrăite,
agită mult sufletele de sub capac, 
care își caută corpul primar. 
Pe câmpuri, 
mari câini și hultani destramă,
din cauza foamei lacome, 
leșurile.   

Zeii sunt derutați... În grabă, 
ei scot aceste suflete de foști soldați,
de sub palma lui Hades, când nu-i atent să vămuiască multe, 
și le cară în spate, în tumultul infernal de pe câmpul de bătălie.
Se mai întâmplă ca firea de zeu să aibă decădere
și, pentru a se ridica, să caute sprijin în mediul apropiat.
Pumnii aceștia, ieșiți de sub capac, în soarele părelnic, 
se entuziasmează și cred că pentru ei e pregătită 
rumoarea din Olimp. 

Fiindcă au lăsat ca unii oșteni să fie uciși
înainte de vreme,  
zeii le duc sufletele în spate - peste tot pe unde ei se înalță în zbor, 
cu trebi de aranjat planeta. 
Astfel, și în Olimp, au ajuns defecte umane, ca neatenția 
de a fi lovit cu sabia în spate
(și nu avântul din clipa ultimă,  
care nu s-a dus în moarte 
și a stăruit drept model cobeligeranților) 
și războiul scârțâia. Acțiunile deveniseră ațe 
în mâinile dibace ale lui Zeus, care el însuși părea 
o babă lucrătoare la macate, iarna. În arcuri, 
astfel de sfori stau încordate, ale supremului păpușar. 
Săgeata este în declin din starea așteptării.