O platformă pe patru roți de căruț duce de colo-colo zestrea multicoloră de produse – jucării pentru copii și obiecte utile la plajă. La unul din capete, învelit în prosoape lungi, imprimate cu steagul Albaniei, ca un actor în spatele cortinei, trebuie să fie un negustor, dar, surprinzător, scoate capul vesel, umbrit de șapcă, o femeie cu fața extrem de ridată: mulțumește unor turiști care se dau la o parte din cale. Pantalonii ei ușori de vară, în carouri de alb și negru, fâlfâie exact ca un steag. Care ar fi viața acestei femei, dincolo de scena plajei? O compar cu aceea trăită de negustorii tradiționali de la târgurile noastre (viață pe care, evident, nu o cunosc, dar o fărâmă a scăpat în cunoștința mea: demult, am discutat cu un târgoveț, pentru care o mașină interbelică, de culoare neagră, a devenit pentru el, un fel de carte de identitate etc.).

(Va urma)