The moments, side by side, aligned like targets, are shot, by chance or not, for some seven thousand years now – the investigation is ongoing –, by a relentless hunter whom many have called Chronos.
The instants did not leap straight into the heavens – said to be nine –, but transformed into wings, some scattered, caught in various currents; in the end, the boldest ones, worthy of renown, reached the workshop of my life.
I had hired a blacksmith, who wielded a fiery craft of processing and fixing onto the page. Charming were those that flared up, compelled by the proportion of the spark to embrace the most demanding spheres. These inscribe their course with longing.
Momentele, unele lângă altele, aliniate ca ținte, sunt împușcate, întâmplător sau nu, de vreo șapte mii de ani încoace - ancheta este în curs -, de către un vânător neiertător, pe care mulți l-au numit Cronos.
Clipele nu săreau direct în ceruri - se spune că ar fi 9 -, ci se transformau în aripi, se mai risipeau, din cauza mai multor curenți; până la urmă, cele mai îndrăznețe, demne de notorietate, ajungeau în atelierul vieții mele.
Angajasem un făurar, care utiliza o industrie ardentă de prelucrare și de fixare în pagină. Simpatice erau cele care se înfoiau, când erau obligate de proporția scânteii să îmbrățișeze sferele, dintre cele mai pretențioase. Acestea își scriu cursul cu dor.
„Bucureștiul e așa mare, că o zi nu-i dai ocol călare”