În adâncul peșterii întunecat,
în timp ce trebăluia câte ceva,
Adam a strivit sub călcâi
un bob de ceară (de la fagurele
adus în culcuș, de către urs).
Raza,
reflectată și încorporată de ceară.
a explodat.
În brațele lui Adam,
Eva s-a aruncat și l-a sărutat îndelung,
precât de nouă era senzația erotică -
îi străbătea ca un tren de furnici
întregul trup.
În lumină, ei nu se mai văzuseră din rai.
Eva îl iubea pe Adam,
însă el devenise tot mai preocupat
de vânătoare -
peștera trebuia cucerită definitiv!
și l-a nimerit pe bietul urs
cu prima săgeată,
slobozită în istorie.
Așa a apărut supremația omului sapiens.
(Va urma)
„Bucureștiul e așa mare, că o zi nu-i dai ocol călare”