Ionuț Pătularu intră în lumea artelor plastice, exact așa cum este el: spirit plenar și energic.
La prima lucrare, intitulată De vorbă cu Freud, m-am uitat cu atenție, pentru a-l redescoperi pe psihanalistul austriac, dar am dat peste o destăinuire de sine, care aparține lui Ionuț Pătularu. Linia discretă din partea de jos a tabloului marchează diferența dintre mai multe etape din viața lui, nașterea / copilăria, tinerețea și maturitatea. Evident, predomină culorile sobre, expresii ale vârstei curente.
Spovedania către Sigmund Freud ar fi de o întindere completă, de la naștere încoace. În partea stângă, se văd turlele unei biserici, ale aceleia în care Ionuț Pătularu a fost botezat. Carpeta țărănească, pictată în culori care sugerează proximitatea răsăritului, i-a asigurat pruncului primele înfășări. Vorbele ursitoarelor se regăsesc sub forma a trei stele. Ambiția este trăsătura morală definitorie pentru Ionuț Pătularu, desemnată cu alb, culoare verticală, simbol general pentru puritate, dar aici, în acest tablou, semnifică, mai degrabă, credința ortodoxă, primită de la părinți.
Vopselele, după cum sunt aplicate pânzei, dau o impresie dinamică, de perpetuum mobile, de acea anxietate de care era cuprins tânărul din Povestea magului călător prin stele de Mihai Eminescu, în ascensiunea către cel mai înțelept om din lume.
(Va urma)