Trag o fugă
să-i scap pe lăutari de la extazul peste limită,
..

Pe umeri, m-a agățat o tipă necunoscută,
iar mama, în mulțime, nicăieri
și am strigat mai tare decât zarva muzicală.
Atunci, dansul a încetat
și lăutarii, eliberați de tensiune, au primit ropotele
mulțimii masive.
-Aici sunt! (Mama a confirmat).
Deci, de spaimele unui dezastru am scăpat.
Ura!
Lăutarii suflă din nou în trompete,
pălăria le zboară într-o parte,
din buzunarul hainei, își extrag batistele,
pe care le tamponează de frunțile transpirate.
Nu mai au timp să le repună în buzunarul de la piept,
ritmul îi solicită, tot mai intens!
și batistele rămân în sufluri, pe clape.