Bostănăria este mărginită de o perdea de salcâmi. La umbră, este construit bordeiul. În jurul lui, este săpat un șanț, pentru ca apa să nu izbucnească în interior, când plouă.
În fața bordeiului, printre puii de găină și de curcă, este plasată, pe un proțap, oala în care se fierbe, în fiecare zi, la prânz, ciorbă de roșii. Câțiva butuci țin loc de scaune.
În crengi, sunt agățate linguri de lemn, oale, căni, prosoape etc.
Până să rupi vrejul, lubenița se ciocănește cu degetul și se ascultă cu atenție. Un sunet amplu, ca o mormăială, este codul pentru un pepene copt.