Am ieșit în oraș, pe partea dreaptă, ajungând la piața cu meșteșugari populari, de lângă statuia lui Avram Iancu. Mi-a atras atenția un covoraș țesut în culori vii, reprezentând un cocoș. Am mai remarcat un ceas mare, vegetal, despre al cărui preț am și întrebat pe vânzător: 300 de lei.

Încă aveam probleme cu nasul: eram înfundat și din cauza aceasta, obosit, însă îmi propusesem să-mi înving starea prin a da o raită prin oraș.

Am mers la Casa noastră, un restaurant cu terasă, unde am căutat să-mi comand ceva tradițional. Terasa era atât de populată, încât înșiși chelnerii se dădeau mai mari decât erau: abia le ajungeai cu prăjina la nas. Am observat o scară de aluminiu, care, dacă nu ar fi fost strânsă (era retractilă), mi-ar fi servit pentru a mă urca la nivelul lor (temporar). L-am agățat pe unul de șorțul alb (la figurat, deși întinsesem mâna să-l prind de haină, pentru a mă vedea și a-mi lua comanda) și i-am cerut să-mi aducă de pe meniu ceva (ce se vede în fotografii).