„Prea bine!”, 
el spune
și dă mai departe 
o pagină de carte,
zărește, în rânduri, 
diverse personaje. 

În balcon, 
picior peste picior, 
deși are chef să răspundă,
la întrebarea gazdei - 
agreează priveliștea?,
el tace. 

Cafeaua e vinovată, 
amăreala i-a înțepenit limba
în muțenie. 

În biserici, 
aproape de prânz, 
vin sfinții să cânte.