Din coșul cerului, 
melancolia a aruncat luna în barcă. 
Aici, îmbrățișați, 
doi îndrăgostiți își rezumau dialogul, 
atenți să nu provină,
din vorbe,
despărțirea. 

Luna aprilie coincidea cu adolescența, 
vârsta care-i ținea pe cei doi tineri 
reflectați în cupele unor petrecăreți 
de pe mal. 

Domnișoara a simțit, 
în mângâierea băiatului, 
inocență; firesc, s-a întrebat:
asupra sânilor ei triști,
ce mâini vor triumfa?