În Sarandë, te învârți de două – trei ori, pentru un loc de parcare, dar tot degeaba, fiindcă nu găsești. Urcat pe un scuter, fiul patronului de la hotel – acolo unde îmi făcusem rezervarea – m-a condus la destinație. Tot ei (cei la care ai rezervări) te ajută să parchezi unde nici nu crezi: astfel, eu am tras mașina în dreptul unei stații de încărcare electrică. Era și sfârșit de săptămână și stațiunea, echivalentă ca țintă a turiștilor, cu Mamaia de la noi, era extrem de aglomerată.

În Sarandë (oraș la mare, conceput în trepte), ai totul la dispoziție, de la terase, la case de schimb valutar și există viață la orice moment din zi și din noapte.

Undeva, în coasta orașului, este înfipt un mic port, de unde se fac îmbarcări, pentru Corfu. Într-un prim dialog cu angajata poliției maritime, am crezut că vorbește românește, datorită interceptării cu expresia: „Este totul în regulă?”. Multe cuvinte din albaneză sunt asemănătoare celor din limba română.

(Va urma)