La scrierea Sfintei Scripturi, te-ai prezentat în fața cortului lui Moise? Ce veșmânt purtai, de foc sau de apă? Te priveau oamenii locului sau doar profetul putea să te vadă? Urmele pașilor tăi au fost șterse de apă, ca visul de pe pergament? Le-a acoperit vreo ființă muritoare cu sandala?
Câți boi ai pus în jug la carul Tău? Au spart roțile vreo stea, în drumul glorios? Ai ales destinația după vreun instrument sau porumbelul folosit la potop Ți-a arătat calea?
O, mă macin ca piatra pe care a călcat adineauri un rob. Neputința acestuia de a fi ce vrea e mai adâncă decât marea.
La tocmirea Sfintei Scripturi, ai venit in fața cortului lui Moise? Ce strai aveai, de foc sau de apă? Se uitau la tine oamenii locului sau nu putea decât profetul să te vadă? Urma pașilor tăi a fost ștearsă de apă, ca visul de pe coală? Ți-a acoperit-o vreun muritor cu a lui sandală?
Câți boi ai pus în jug la carul Tău? Roțile au spart vreo stea, în drumul Tău fălos? Ai setat destinația după vreun GPS sau porumbelul, folosit la potop, Ți-a arătat calea?
O, mă macin ca piatra pe care a călcat adineauri un rob. Neputința acestuia (de a fi ce vrea) e mai adâncă decât marea.
„Bucureștiul e așa mare, că o zi nu-i dai ocol călare”
