După ce și-a pierdut fiica, pe Iulia, care a suferit de tuberculoză, boală incurabilă pe atunci, B. P. Hasdeu a considerat spiritismul drept una dintre modalitățile de comunicare potrivite în context. Astfel, a ajuns la forma castelului – așa cum o cunoaștem astăzi – , în urma unei revelații pe care bătrânul savant ar fi avut-o, în sforțările perpetui de amăgire.
La Câmpina, s-au desfășurat mai multe ședințe de spiritism, sub conducerea tatălui îndurerat. Un student, cu abilități extrasenzoriale, care nu avea cunoștințe în domeniul muzical, a perceput, în transă, de la spiritul Iuliei Hasdeu, partitura unei melodii, transmisă în limba franceză, limbă, de asemenea, necunoscută celui care trebuia să intre în conexiune cu spiritul invocat al fetei. Melodia se regăsește transcrisă pe o bucată dreptunghiulară de marmură neagră – notele (muzicale) sunt marcate cu auriu.
Ședințele aveau loc într-o cameră mică, triunghiulară, cu scăunele (tot triunghiulare); camera era prevăzută cu o fantă, prin care, în cadrul altei ședințe, și-a făcut apariția un nor alb etc., imagine reținută pe pelicula fotografică a aparatului pe care cercul de spiritism de la Câmpina îl deținea.
Se spune că atât de puternic era spiritul Iuliei Hasdeu, încât, la începutul secolului trecut, toate ședințele de spiritism se deschideau prin invocarea ei, a Iuliei Hasdeu.
La un asemenea castel, asupra căruia, de-a lungul timpului, s-au concentrat diverse energii, castel evaluat, acum vreo douăzeci de ani, la peste două milioane de euro, organiza Jenica Tabacu manifestările de tip cultural, Zilele Iuliilor.
(Va urma)