Caiet, anul 1991. O imensă libertate

De ce îmi insuflă prezentul text nostalgie?
În perimetrul lui, 
cireșii își clatină floarea, 
iarba-i atinsă,
în goană, 
de fete...

Câte prezențe se pot ascunde
sub pleoapa ta, 
depărtare?

O imensă libertate se năștea în lucruri.  

Cădeau de pe mine zeii, 
pe care mi-i puseseră în cârcă
strămoșii romani. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *