Îngerii ni se aseamănă. 
Ei se uită la noi, 
ca spectatori, 
de la începuturile biblice,
luând notițe. 

Într-o dimineață, 
pe când mă pieptănam, 
m-am simțit spionat.
Am surâs. 
Drept răspuns, 
o talpă a strălucit în zbor. 
Pentru prima dată, 
întrezăream făpturi imateriale. 
Retina a reținut,
într-un colț,
imaginea aceasta. 

Toți anii mei 
- contractându-se - 
explodează ca o lună în gând. 

Nu am mai aflat 
dacă îngerul s-a înțepenit
în sfeșnicele din cameră. 
Totuși, 
aș spune despre lumânări
că ard cu focul unei tălpi de înger.