Oriunde mergi, 
te întâmpină îngerii, 
cu aura în mâini, supuși. 
Din privire, 
poți alege unul și el vine după tine, 
la întrecere acerbă cu Azor, 
câinele lup din gospodărie. 

Atent la tot ce-i spui, 
îngerul se apleacă să-ți ridice și umbra corpului, 
„a ființei!” - adaugă filosofii cetății. 
„Ei", 
aceiași gânditori plusează, 
„nu au treabă cu materialul, 
ci modelează încă sufletul omului".

Îmbrăcate în costume populare, 
femeile au început să prepare bucatele, 
ca să obțină miresme, 
pentru nasurile celor din cer. 
Forma cozonacului, 
accentuată de abur, 
se va lăți pe toată planeta, 
pentru a se observa din cosmos.

„Este o forfotă de îngeri, 
așa cum niciodată în istorie nu a fost 
și nici la facerea lumii!” - dintr-o piață, 
se aud niște cronicari, 
ascuțindu-și creioanele.

La pogonul de vie, 
dacă îți ajunge pasul, 
de târne, vei zări ținând tot pe îngeri. 
Aripile vor luci în bătaia soarelui, 
ca niște scuturi. 
Câte unul stă la umbra nucului 
și dă copilului acelei familii să mănânce. 

Tată și mamă se miră între bușteni, 
cum de le este sătul țâncul. 
Nu băgaseră în seamă îngerul 
care-l ținea în brațe și, legănându-l, 
îi dădea cu drag dumicatul.