Scriere memorialistică (de sertar). Recenzie de carte

Cronica de la Șoimoș de Ilie Chebeleu a apărut la editura David Press Print (Timișoara, 2020), în colecția Studii și cercetări umaniste, seria Istorii și studii culturale, în prezentarea prof. univ. dr. Crișu Dascălu, care semnează Prefața. Studiul introductiv aparține lui Bogdan Mihai Dascălu, care alcătuiește și tabelul cronologic, nota asupra ediției, precum și glosarul, bibliografia și anexele. Coordonatele spațio-temporale ale evenimentelor consemnate de Ilie Chebeleu, un „preot patriot, conștient de menirea lui pastorală și, totodată, preocupat să lase posterității imaginea lumii în care a trăit, așa cum a văzut-o și a înțeles-o el” (Bogdan Mihai Dascălu), sunt următoarele: zona dintre Arad și Lipova, în perioada anilor 1912 – 1940. Anii consemnați în cronică „i-au supus la amare încercări pe țăranii de pe Valea Mureșului, dintre care cea mai nedreaptă și cea mai crudă a fost Prima Mare Bătaie, când mulți dintre feciorii satului au pierit și al cărei sfârșit nu a însemnat decât în parte sperata îmbunare a sorții lor” (Crișu Dascălu). Paginile sunt interesante, datorită modului în care oglindesc viața românilor din fosta monarhie austro-ungară, în paralel cu aceea a conaționalilor din Regat. Totodată, surprinde opțiunea politică a preotului Ilie Chebeleu, una modernă, anume orientată către America, țara considerată drept etalon al democrației: „În lumea nouă care se începe acum, nici nu mai pot rămânea regii, ci cu ea trebuie să se schimbe și oamenii. A fost și o mare rușine a veacului nostru ca milioane de oameni să fie supuși toată viața unui membru dintr-o familie privilegiată. Dacă ar fi fost numai supunere nu ar fi fost așa lucru mare, dar a fost pagubă pentru atâția bani risipiți din visteria statului pentru susținerea casei domnitoare. Poporul muncește din greu, de abia o duce de pe o zi pe alta, iar casa domnitoare să cheltuiască pentru becherii, chefuri, lux milioane de bani câștigați cu multă oboseală și cu multă răbdare a asupririlor și a batjocurilor ce au venit pe capul nostru din partea ungurilor. Nu vii, dar nici morți să nu-i iertăm! Că mult am răbdat, dar acum nu vom mai răbda, că Mesia neamului românesc nu ne mai lasă, ci ne scoate din robia lor”. Cine este acel „mesia” ni se spune în finalul paragrafului, printr-o propoziție exclamativ-admirativă: „Trăiască președintele Americii, Woodrow Wilson!”. Monarhia la care se face referire în acest fragment este cea austro-ungară. Procedeele literare predilecte sunt narațiunea, descrierea, sceneta sau reportajul ca procedeu aflat la limita literaturii cu jurnalismul. În acest sens, ilustrativă este scena întâlnirii autorului cu mama poetului Octavian Goga, la 1 Decembrie, 1918, în Alba Iulia. Volumul de față „este prima valorificare editorială a manuscrisului redactat de preotul Ilie Chebeleu din Șoimoș între anii 1912 și 1940. Textul este scris într-un caiet cu 150 de file, nelineate, dar despărțite în două câmpuri, astfel că manuscrisul numără aproape 300 de pagini. Este redactat (cu neînsemnate excepții) în limba română. Caietul a fost păstrat cu devotament de strănepoții autorului, Horea și Dan Vișoiu, care ni l-au pus la dispoziție pentru editare și cărora ne exprimăm întreaga gratitudine și prețuire. Alcătuirea ediției critice face obiectul unui proiect pe anul 2019 al Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” din cadrul Filialei Timișoara a Academiei Române” (Bogdan Mihai Dascălu).