Caiet, anul 2018. Azi…

Azi, 
ți-am dus dorul. 

Cuvintele mele, 
scrise în durere, 
au rezidat în foaie 
ca niște stâlpi cosmici, 
în așteptarea stelei. 

O, încotro te-au îndreptat pașii? 
Apollinaire te-ar fi urmat pe străzile Parisului, 
ducă-se mai departe Sena, 
ar fi spus, 
și în spate să-și lase ecourile, 
măcar pe ele pot să le ajung!

Plăpândă consolare!

Dar piară-mi gândurile toate!
Astăzi, 
îți cer mâna. 
A mai formulat aceasta cineva? 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.