Cel care, dacă nu va înceta, are de gând să piară de un amor nenorocit, 
să înceteze și nu vei fi autorul niciunei morți.
Și ești copil, nu ai nevoie decât să te joci: 
joacă-te! Se potrivesc, pentru anii tăi, puterile gingășiei. 
Lasă-i tatălui tău vitreg grija luptei 
cu sabia și cu lancea ascuțită și învingător
să se întoarcă, acoperit de sângele unui mare masacru. 
Tu cultivă artele materne, ale căror răni încântătoare 
nu au îndoliat niciodată părinții. 
Face ca poarta să fie sfărâmată într-o ceartă nocturnă 
și o cunună bogată să decoreze ușile. 
Îndeamnă pe băieți și pe copile timide să se întâlnească pe ascuns
și pe un tânăr îndrăgostit, dat afară, într-un fel jalnic, 
să cânte complimente, prin ușorul insensibil al ușii.
Îți sunt de ajuns aceste lacrimi, iar, în privința morții, 
vei fi fără învinuire. Vei avea mulțumire de lacrimi, 
fără crimă de sânge. Nu te învoi
ca torța ta să aprindă ruguri avide. Torța ta merită mai mult
decât să fie făcută din aviditatea focurilor funerare. 
Astfel, aceasta-i pledoaria mea. 
Ascultându-mă, Cupidon își mișcă aripile aurite 
și-mi spune:
Termină scrierea pe care ai proiectat-o!

(Va urma)