Într-o clipă de neatenție, 
stând cu ochii pe mal, 
supărat că nu i-au căzut în plasă
pești babani,
Iona este înghițit de către balenă,
pe nerăsuflate: Haaap!

Liniștea,
așternută peste ape,
s-a spart ca un geam. 

În sfârșit, 
un sunet (după care tânjea), 
cumva, s-a produs,
dar el nu a apucat să-l mai remarce,
fiind halit. 

În burta balenei, 
Iona încă se distra. 
Își amintea de colega de școală,
a cărei poreclă „Balena” era. 

(Va urma)