Vine tata de la oraș, când ziua 
pe ulițe își dă lampa mai mică, 
ținând o geantă neagră de vinilin în mână, 
să ne aducă prăjituri, 
cum ne-a deprins de ani.

E galben drumul și eu sunt bucuros acum, 
fug repede la tata, mă agăț de geanta lui 
și urcăm împreună poiana înspre casă. 
Trag de fermoarul genții în tindă și nu-s dezamăgit. 
Salamul învelit în hârtie albă e pus deasupra. Mâinile vânzătoarelor
care au pregătit pachetul acela unde mai sunt?