Învierea

După ce a trecut sâmbăta,
în acea margine de timp
în care noaptea încă mai ține,
dar se luminează deja
ziua întâi a săptămânii,
au venit Maria Magdalena
și cealaltă Marie.

Au venit să vadă mormântul.

Atunci —
precum lumea însăși ar fi tresărit —
s-a făcut cutremur mare.

Îngerul Domnului a coborât,
a venit,
a prăvălit piatra
și s-a așezat deasupra ei,
într-un gest care nu mai cere explicații.

Înfățișarea lui — ca fulgerul.
Îmbrăcămintea — albă,
albă până la neputința privirii.

Cei care păzeau
s-au temut.
Au devenit, pentru o clipă,
ei înșiși ca morții.

Și atunci îngerul a vorbit
către femei:

Nu vă temeți.

Știu pe cine căutați.
Pe Iisus cel răstignit.

Nu este aici.

Aici începe ruptura —
propoziția care schimbă istoria:

nu este aici.

S-a sculat,
precum spusese.

Veniți,
vedeți locul.

Locul era gol
ca o întrebare.

Și mergeți, repede,
spuneți celorlalți:
moartea nu l-a ținut captiv.

Va merge înaintea voastră,
în Galileea —
acolo, într-un loc obișnuit,
îl veți vedea.

Ele au plecat în grabă,
cu o bucurie care nu se poate explica,
ci doar trăi.

Au alergat.

Pe drum,
Iisus le-a ieșit în întâmpinare:

Bucurați-vă.

Atât.

Ele s-au apropiat,
au cuprins picioarele Lui,
s-au închinat —
gestul cel mai simplu,
gestul definitiv.

Nu vă temeți,
le-a spus din nou.

Spuneți fraților Mei
să meargă în Galileea.
Acolo
Mă vor vedea.

Între timp,
în cetate,
altă ordine de lucruri se punea în mișcare.

Straja a vorbit.
Arhiereii au ascultat.
Bătrânii au judecat.

Și au ales varianta care se repetă
de fiecare dată când adevărul devine incomod:
au dat bani.

Spuneți altceva.

Spuneți că trupul a fost furat,
că noaptea a acoperit totul,
că somnul v-a cuprins.

Vom avea grijă de restul.

O versiune a început să circule,
să se așeze,
să dureze —
până astăzi.

Dar ceilalți,
cei unsprezece,
au mers în Galileea,
la muntele indicat.

L-au văzut.

S-au închinat.

În acel gest,
mai rămânea și îndoiala —
ca o umbră care nu pleacă imediat.

Atunci El s-a apropiat
și a spus:

Toată puterea Mi-a fost dată
în cer și pe pământ.

De aici începe alt drum:

mergeți,
învățați,
spuneți mai departe,

botezați
în numele Tatălui
și al Fiului
și al Sfântului Duh,

învățați-i să păzească
miracolul.

Și, poate cea mai greu de înțeles promisiune:

nu veți fi singuri.

Eu sunt cu voi
în toate zilele —

toate zilele,
chiar și acelea
în care pare că nimic nu se mai întâmplă —

până la sfârșitul veacului.

Amin!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *