Vio D., către mine:
– L-ai sunat și tu pe Sandu B.? E ziua lui… Știam că sunteți prieteni, de aceea, ți-am amintit…
– Sunt prieten „din copilărie” cu el, dar, între timp, eu am crescut… E și ziua soră-mi și nu apucai să-i trimit nici măcar un mesaj.
– Îi urai eu – îmi răspunde Marilena, pe care o interpelez cu „doamna director” (după obiceiul lui Răzvan). Interpelarea îi determină protestul, pentru că vine spre mine cu un gest de a-mi pune mâna la gură.
– Da, are dreptate (Tatiana se referă la mine), consilierul educativ are rang de director adjunct.
– Doamna inspector a pus „pecetea” pe act!
Marilena trece peste situația indescriptibilă și îmi arată mesajul de la Cătălin (soțul): fotografia unui TIR (inscripționat cu mesaje ilustrative pentru vremurile pandemice pe care le trăim).