Victoria, 1986

Aseară, zbughind-o la un meci de fotbal, organizat de noi, cei din tabără, am zărit un tinerel cu păr lung și mustăcioară, stând cuminte lângă balustradă. L-am strigat: „Hai și tu la fotbal!”. Cei care ieșeau din camerele lor mi-au spus că este Mircea Cărtărescu, însă eram mulțumit că îmi confirmase că vine. Nu s-a supărat că l-am luat la pertu.

Astăzi, mă înscriu la cursul pe care-l ține Mircea Cărtărescu, Ne spune o poveste, prin care intenționează să ne șocheze, de fapt, numai pe astfel de lucruri mizează.

Membrii unui trib au vizionat un film. La final, au fost întrebați ce au văzut. Toți au răspuns: „O găină!”.

Filmul era complex, cu multe cadre, un film propriu-zis. Cercetătorii au examinat din nou filmul. Găina era singura care a străbătut ecranul televizorului, în linie oblică: de aceea, oamenii din trib au remarcat-o; ei nu știau să se uite la televizor – urmăreau filmul de sus în jos, linie cu linie, iar găina a străbătut toate liniile, în câteva secunde.

Poetul optzecist este profesor la o școală generală din București.

(Va urma)