Pe cărările din lan, 
merge luna, în baston, 
întrebată de gospodar: 
-Nu ești sătulă să privești porumbul copt, 
care așteaptă mâinile culegătorului  
să-l scoată din păpușoi,
mâine, începând cu zorile, 
până în seară? 
-Eu am întârziat în lan, 
tot pentru tine, 
ca să te văd 
și tu ai mereu ceva de reproșat!