Rezonanțe vesperale (Dintr-un caiet fff vechi)

În fiecare zi, 
trăiesc impresii noi.
Viața e o peliculă
pe care de abia o mai surprind,
ca un pârâu la vale...

Mă întrebi despre viață
și nu știu ce să-ți răspund.
Încet, te refaci în cristalul zilei.
Sunetul străzii intră pe uși.

„Hai și în alte viziuni!”, m-ai îndemna,
iar dialogul ar deveni șocant.

De două ori aducem felinarul lângă pat
ca să vedem:
pâlpâirea e sporită de uimirea sorții
care i-a atins pe cei doi ducați
din mâna locotenentului de rând.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *