O, te visez îmbrățișându-mă și, atunci, pământul se învârte cu noi. În hora mică, pe care o jucăm, în toiul iubirii, sar din ape delfini subtili, iar din păduri, maimuțe artistice, a căror umbră se zbate ca steagul în decor. Soarele e un permanent cuptor, în care se coc umbrele, care se prăbușesc peste oameni. Chipul tău îmi acoperă gândul.