O, te visez îmbrățișându-mă
și, atunci, pământul se învârte cu noi.
În hora mică, pe care o jucăm,
în toiul iubirii,  
sar din ape delfini subtili, 
iar din păduri, maimuțe artistice, 
a căror umbră se zbate ca steagul în decor. 

Soarele e un permanent cuptor, 
în care se coc umbrele, 
care se prăbușesc peste oameni. 

Chipul tău îmi acoperă gândul.